Învață cum să influențezi decidenții

Manual de advocacy pentru reprezentanţii centrelor de zi din România

Prezentul document nu are pretenția de a fi un manual clasic de advocacy, ci un îndrumar pentru cei ce doresc să iasă din zona de confort și să fie implicați în schimbarea unei situații disfuncționale, în comunitatea lor sau în serviciile de interes public.

Este un îndrumar pentru cei ce se simt cetățeni, parte integrantă a unor comunități și care nu acceptă să le fie luat acest statut. E pentru cei ce întotdeauna vor acționa legitim în a cere ca Statul, prin toate instituțiile sale, să devină și să fie responsabil pentru cetățenii lui, ca toți politicienii și angajații din sectorul public să servească cetățeanul, cu respect și competență, iar banul public să fie gestionat cu corect și eficient.

Acest document e pentru cei ce se supără de câte ori aud că în țara asta nu se poate schimba nimic, e pentru cei ce ”vor o țară ca afară” și nu se limitează la acestă dorință așteptând o minune, ci simt nevoia să acționeze, să sancționeze, să negocieze, să insiste până reușesc să schimbe ceva.

Dacă nu aveți dispoziția de a accepta că ”se poate și așa, feri Doamne de mai rău” sau nu e proverbul dumneavoastră preferat ”capul plecat sabia nu-l taie” și nici nu a fost ”Miorița” balada preferată a anilor de școală, e cazul să trecem la lucru.

De-a lungul timpului ONG-urile au reușit să pună presiune asupra politicienilor și câteva campanii de advocacy au avut impact mare. Nu câte am fi vrut și nu cât am fi dorit. Și totuși, dacă există exemple reușite, atunci putem concluziona că se poate.

Și se poate doar dacă știi bine problema pe care vrei să o soluționezi, ai studiat-o pe toate părțile și ai privit-o din mai multe perspective – legale, administrative, de impact și oportunitate asupra grupului pentru care lucrezi, asupra comunității de referință în raport cu situația care te dermină să te mobilizezi.

Se poate, dacă reușești să găsești aliați direct interesați sau susținători ai lor și a drepturilor lor.

De ce mai ai nevoie însă pentru a urni imensul mecanism public în sensul dorit de societatea civilă, chiar și puțin?

Ar trebui să știi legile care permit cetățeanului să participe la viața publică, modul în care poți comunica cu decidenții din instituții, cu autoritățile publice sau cu politicienii, mijloacele civice de negociere și presiune, căile de adresare publică.

Pare greu, dar o singură schimbare oricât de mică te motivează imens.

De fapt, depinde de noi să trecem de la a comenta nemulțumirile și ideea că ”sunt prea mic să schimb ceva” la ”De la mine poate începe schimbarea. Important e să dau tonul și mai multe voci să mi se alăture”.

De aici, e mult de muncă și, indiferent de insuccese și reușite, câștigul venit din împuternicire și acțiune va fi imens imens

și motivant pentru a insista în a face schimbările potrivite pentru beneficiarii noștri.

Pot face advocacy organizațiile din domeniul social din România?

Trebuie să ne răspundem și la întrebarea aceasta pentru a fi pe deplin convinși că ne asumăm demersuri de advocacy în numele acestui domeniu, mai ales ca urmare a faptului că în țara noastră plata serviciilor realizate pentru beneficiarii vulnerabili se realizează, în bună măsură, de către autorități, prin mecanisme de finanțare publică.

Eu cred că da, se poate face advocacy eficient, curajos, chiar dacă esti din domeniul social. Aceasta deoarece noi nu acționăm numai ca cetățeni responsabili, ci avem și avantajul legitimității și al interesului superior al beneficiarilor cu care lucrăm.

Faptul că organizațiile (sau structurile publice) din domeniul social sunt numeroase, au în spatele lor beneficiari, aparținătorii lor, militanții pentru drepturile omului și instituțiile internaționale care apără grupurile vulnerabile, ne dă putere crescută.

Când avem în față un copil cu dizabilități, avem de fapt în față un copil, un om vulnerabil, cu părinți, cu familie extinsă, cu vecini care pot fi aparatori ai copiilor și ai persoanelor cu dizabilități, cu oameni sensibili la drepturile copilului și ale persoanelor cu dizabilități, cu organizații de apărare a drepturilor copilui și persoanelor cu dizabilități, naționale și internaționale.

Deodată iată, nu mai suntem doar noi și beneficiarul cu vulnerabilitățile lui, ci un grup foarte mare care ne dă puterea de a cere (și motivația de a obține) soluții.

Alerta de încălcare a drepturilor fundamentale atrage atenția, pune degetul pe un buton care poate crea mari turbulențe în spațiul public și constituie o presiune reală asupra autorităților.

Sigur că e de datoria noastră să ținem cont că ceea ce ne dă putere ne și responsabi-lizează într-un demers de advocacy și ne obligă să negociem până la epuizarea totală a mijlocelor de convingere.

Protestul, ieșirea publică vin abia apoi și poate de aceea poate părea că suntem prea răbdători. Motivația noastră este însă foarte puternică și ne determină să insistăm și să revenim, să măsurăm progresul și recalibrăm intervenția, până ajungem la reușită.

La nivel național, existența federațiilor, coalițiilor, platformelor din domeniul social potențiază capacitatea de advocacy a sectorului social nonprofit privat. Acestea au putere mai mare, persoane formate pentru advocacy și negociere și formează un scut în fața organizațiilor, pentru ca acestea să fie mai puțin vulnerabile la potețialele consecințele negative, după o campanie de advocacy.

Pentru soluții și probleme locale însă, acțiunile de reprezentare și advocacy se realizează direct de către ONG-urile interesate.

Urcarea unei teme de advocacy la nivel național și chiar european, este posibilă doar în anumite condiții.

De aceea este foarte important ca orice organizație să aibă capacitatea de repre-zentare și advocacy pentru situațiile locale și, la nevoie, să aibă cui să solicite sprijin sau implicare, pentru ca obiectivul unui demers de advocacy să fie atins.

Proiect derulat de::

Autor: Mihaela Steliana Munteanu, director de advocacy al FONSS

Design și editare:

Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale

Informații editoriale:

Publicat în 2023 de către FONSS- Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale / fonss.ro

©Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale

Reproducerea și utilizarea în scopuri necomerciale este permisă prin specificarea sursei.

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului COMPASS – Comunitate, Participare, Sustenabilitate derulat de Organizația Umanitară CONCORDIA, alături de partenerii săi: Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale – FONSS și Asociația Educație pentru Viața Reală – AEVR.

Material realizat cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.”